Covenant of Mayors
  Covenant Newsletter July 2017  
       
 
"Sectorul energiei este, într-adevăr, esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris, dar și pentru protejarea cetățenilor noștri"
Interviu cu comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete
 
   

български (bg) - čeština (cs) - dansk (da) - Deutsch (de) - eesti (et) - ελληνικά (el) - English (en) - español (es) - français (fr) - Gaelic (ga) - hrvatski (hr) - italiano (it) - lietuvių (lt) - latviešu (lv) - magyar (hu) - Malti (mt) - Nederlands (nl) - polski (pl) - português (pt) - română (ro) - slovenčina (sk) - slovenščina (sl) - suomi (fi) - svenska (sv)

Convenția primarilor își extinde sfera de acțiune mondială de mai mulți ani deja, prin deschiderea de oficii regionale în întreaga lume. În ce măsură credeți că se pot inspira alte convenții regionale din experiența Convenției în UE?

De la crearea sa, în 2008, Convenția primarilor a fost una dintre cele mai de succes inițiative europene în domeniul energiei și al climei, nu doar pentru că a beneficiat de sprijinul Comisiei și este direct legată de politicile UE, ci și pentru că, în principal, este modelată de orașe și pentru orașe, într-un proces de la bază la vârf. Per ansamblu, semnatarii Convenției primarilor din UE sunt pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivului lor mediu de reducere cu 27 % a emisiilor de CO2 până în 2020. După cum am mai spus, Convenția primarilor este cea mai mare inițiativă urbană în domeniul energiei și al climei la nivel mondial și este o sursă foarte puternică de inspirație pentru municipalitățile din întreaga lume.

Lărgirea sferei de acțiune mondială a Convenției primarilor a început pe acest fundal în 2011, odată cu extinderea inițiativei la țările din Parteneriatul estic al UE [NR: Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Georgia, Azerbaidjan]. În 2012, Convenția primarilor s-a extins din nou pentru a cuprinde și regiunea vecinătății europene sudice, prin proiectul CES-MED. Oficiile regionale funcționează deci cu sprijinul deplin al Convenției inițiale. ADN-ul lor este identic cu cel al Convenției europene și împărtășesc aceleași țeluri și valori: implicarea desăvârșită a cetățenilor și a părților interesate, asumarea locală și o abordare axată pe rezultate pentru îmbunătățirea calității aerului și a calității vieții în orașe. La COP21 din 2015 de la Paris, am lansat Convenția primarilor din Africa Subsahariană, iar acum avem deja primele orașe care beneficiază de sprijin pentru reducerea sărăciei și, totodată, pentru promovarea accesului la energie, a rezilienței și a unei economii cu emisii reduse de carbon! Suntem extrem de mândri să sprijinim inițiative similare peste tot în lume, odată cu lansarea, la sfârșitul anului trecut, a proceselor regionale ale Convenției din America de Nord, America Latină și regiunea Caraibilor, Japonia, China, Coreea, Asia de Sud-Est și India. Toate aceste rețele vor beneficia de vasta experiență dobândită în UE, inclusiv prin înfrățirea cu orașe din UE, precum și din regiune. Toate convențiile regionale sau naționale autonome vor opera sub umbrela Convenției mondiale a primarilor privind clima și energia – care, ca cea mai mare coaliție mondială de orașe angajate să combată schimbările climatice, le va sprijini să aibă o voce mai puternică pe scena internațională, dar le va permite și să învețe unele de la altele și să progreseze în mod colectiv.

Orașele joacă un rol-cheie în ambiția mondială de a atinge obiectivele stabilite în Acordul de la Paris. Convenția primarilor din UE oferă un cadru pentru acțiunile strategice pe termen lung concepute și susținute de actorii locali. Și funcționează!

Consiliul Convenției primarilor din UE, lansat la 10 februarie în Bruxelles, va oferi de acum înainte inițiativei o îndrumare strategică. Ce mesaj ați dori să transmiteți acestor lideri de orașe angajați?

În primul rând, vreau să felicit întreaga comunitate a Convenției primarilor din Europa pentru că a instituit un organism care îi va reprezenta și va inspira pe mai departe inițiativa. Membrii consiliului, ca reprezentanți ai semnatarilor, orașelor, coordonatorilor și suporterilor conferă o față și un canal pentru a ajunge la toate categoriile de semnatari. Aceștia sunt interlocutori-cheie pentru Comisie – m-am întâlnit recent cu membrii consiliului, la 20 iunie, în Bruxelles [1] – și se pot angaja într-un dialog mai amplu cu comunitatea europeană și mondială vizând energia și clima.

Consiliul Convenției primarilor din UE ar trebui să fie o interfață și cu consiliul Convenției mondiale a primarilor, pentru a-și combina eforturile și pentru a ajuta să se asigure că prioritățile politice ale primarilor din UE sunt bine reflectate în mișcarea mai largă. Va fi esențial ca, împreună, să contribuim la orientarea strategică a Convenției primarilor, ajustând-o în permanență la nevoile orașelor, precum și ca, în calitate de ambasadori, membrii consiliului să se angajeze într-un dialog cu municipalitățile semnatare și semnatare, dar și cu autoritățile naționale, pentru a sprijin acțiunile locale în materie de energie și climă. Acestea sunt acțiuni concrete pentru implementarea tranziției energetice și pentru crearea unei creșteri durabile.

Orașele Convenției ar trebui, de asemenea, să devină vectori ai inovării, acționând ca „ecosisteme ale inovăriiˮ, create prin cooperarea dintre autoritățile orășenești, mediul academic și industrie, folosind tehnologii și produse europene. Comisia va continua să sprijine Convenția primarilor și, personal, mă aștept la o inițiativă puternică din interior, grație angajamentelor clare ale membrilor săi pentru 2020 și 2030.

Următoarea etapă a Acordului de la Paris este reuniunea COP24 din 2018, când guvernele naționale vor evalua progresele înregistrate în punerea în aplicare a Acordului de la Paris. Am văzut, prin intermediul Convenției primarilor, că orașele s-au dovedit adesea a fi mai ambițioase decât guvernele lor naționale în domeniul climei și al energiei. Cum pot fi sprijinite în continuare acțiunile orașelor de către statele membre, mai exact în lumina Strategiei UE privind uniunea energetică?

Într-adevăr, 2018 va fi un an important pentru acțiunile în domeniul climei: cu ocazia COP24, vom face bilanțul progreselor noastre colective spre atingerea obiectivului pe termen lung al Acordului de la Paris. 2018 va fi o mare ocazie pentru orașele Convenției de a-și evidenția realizările.

Anul trecut, cu ocazia COP22, orașele din cadrul Convenției primarilor au arătat deja rezultate impresionante, semnatarii din UE reducându-și emisiile cu 23 % până în 2014 [2]. Sectorul construcțiilor și-a adus cea mai mare contribuție. Codurile pentru clădiri și reabilitarea acestora sunt, într-adevăr, extrem de eficiente în reducerea consumului de energie, reducând totodată costurile cu energia și sporind valoarea proprietăților. Un exemplu, orașul Hanovra din Germania și-a redus consumul de energie cu circa 60 % prin reabilitarea clădirilor publice și private, însemnând o reducere cu 3 600 de tone a emisiilor de CO2 în fiecare an. Alte domenii în care am văzut orașele conducând prin forța exemplului includ promovarea energiei din surse regenerabile, inclusiv comunitățile locale ale energiei și soluțiile inteligente, mobilitatea cu emisii scăzute și accesul la energie la nivel local.

Sectorul energiei este, într-adevăr, esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris, dar și pentru protejarea cetățenilor noștri, îndeosebi a celor mai vulnerabili, prin asigurarea accesului tuturor la o energie curată și accesibilă financiar, contribuind totodată la competitivitate, ocuparea forței de muncă și creștere. Comisia Europeană sprijină ferm orașele în eforturile lor de îndeplinire a acestor obiective, prin instituirea unui cadru facilitator, în special odată cu pachetul „Energie curată pentru toți europeniiˮ, parte a strategiei-cadru a Uniunii Europene.

Aceasta va contribui la stimularea investițiilor, inclusiv prin implementarea inițiativei „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligenteˮ și o utilizare sporită a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), precum și prin mobilizarea, cu sprijinul BEI, a investițiilor private în eficiența energetică și adaptarea la schimbările climatice folosind instrumente de finanțare inovatoare – Instrumentul de finanțare privată pentru eficiență energetică (PF4EE) și Mecanismul de finanțare a capitalului natural (NCFF). Ca pas următor concret, lucrăm deja la o inițiativă de colaborare pentru accesul la finanțare, la care invit toate orașele Convenției să participe, începând cu pregătirile pentru a funcționa așa cum trebuie.

În plus, este nevoie și de sprijinirea administrațiilor naționale și a autorităților regionale pentru a încuraja acțiunile la nivelul orașelor, în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene. Administrațiile naționale ar putea stabili standarde minime pentru a sprijini orașele și a mobiliza finanțarea vizând acțiunile climatice la nivel local, răsplătind investițiile într-o infrastructură urbană cu emisii reduse de carbon, rezistentă la schimbările climatice. Acest lucru va aduce beneficii tuturor europenilor. Abilitarea orașelor și a consumatorilor merge mână în mână aici.

Cum vedeți rolul orașelor Convenției în punerea în aplicare a Strategiei europene pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon?

Deși orașele sunt o sursă principială de creștere, ele sunt totodată și o sursă principală de poluare a aerului. Transporturile generează circa un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale Europei și reprezintă principala cauză a poluării aerului în orașe. În cadrul sectorului transporturilor, transportul rutier generează, de departe, cele mai multe emisii, acestea reprezentând peste 70 % din toate emisiile de gaze cu efect de seră din transporturi în 2014.

Odată cu Strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prezentată de Comisie și adoptată în iulie 2016, răspunsul Europei la provocarea reducerii emisiilor în sectorul transporturilor este o tranziție ireversibilă spre mobilitatea cu emisii scăzute. Până la mijlocul acestui secol, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi vor trebui să fie cu cel puțin 60 % mai mici decât în 1990 și să fie ferm pe drumul către zero emisii.

În paralel, dat fiind că aerul curat devine din ce în ce mai rar, orașele vor trebui să treacă de la poluare la rezolvare. Emisiile de poluanți în aer generate de transporturi ne afectează sănătatea și trebuie să fie drastic reduse, fără întârziere.

Mobilitatea cu emisii scăzute aduce beneficii tuturor europenilor, îmbunătățind calitatea aerului, reducând nivelurile de zgomot și de congestionare și îmbunătățind siguranța, sprijinind totodată crearea de locuri de muncă, creșterea, investițiile și inovarea.

Orașele și autoritățile locale din cadrul Convenției ar trebui să fie un exemplu de urmat pentru celelalte orașe și autorități în implementarea acestei strategii, printr-o planificare și acțiuni coerente. Orașele înlocuiesc deja nevoia de deplasări cu vehicule motorizate prin planificarea urbană pentru densitățile mari de populație, prin stimulente pentru energiile și vehiculele alternative cu emisii scăzute, încurajând mobilitatea activă (folosirea bicicletelor și mersul pe jos), transportul public și schemele de partajare a bicicletelor și autoturismelor pentru a reduce congestionarea și poluarea.

Un exemplu de bune practici din partea unui semnatar al Convenției primarilor din UE vine din partea orașului Zagreb din Croația. Orașul și-a înlocuit parcul de autobuze cu 160 de autobuze cu combustibil curat și eficiente energetic. Acest proiect a îmbunătățit în mod considerabil calitatea aerului din oraș.

În Hasselt (Belgia) și Tallinn (Estonia), o mișcare îndrăzneață a fost de a oferi transport public gratuit. În Hasselt, această măsură s-a dovedit deja sustenabilă, iar în Tallinn este o măsură foarte populară, reducând congestionarea cu 15 % până acum și atrăgând 9 000 de noi locuitori, ale căror contribuții la bugetul local acoperă mai mult decât vânzările de bilete din trecut.

Comisia și-a consolidat acțiunea de sprijinire a mobilității urbane mai sustenabile, prin împărtășirea de experiențe și bune practici (de ex. prin observatorul mobilității urbane Eltis), cercetare și inovare (de ex. în cadrul Orizont 2020 și prin inițiative precum Civitas 2020, Parteneriatul european de inovare pentru orașe și comunități inteligente sau Inițiativa europeană privind vehiculele ecologice), precum și prin sprijin financiar specific pentru proiectele de transport urban (de ex. prin fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice și programul LIFE).

Sinergiile între climă și aerul curat sunt clare. Îndemn orașele Convenției să accepte provocarea și să fie în fruntea schimbărilor!

[1] A se vedea articolul nostru privind întâlnirea în acest buletin informativ.
[2] Inventare ale emisiilor transmise până la 4 noiembrie 2016. Raportul Centrului Comun de Cercetare (JRC) referitor la Convenția primarilor: Realizările și proiecțiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, prezentat la COP22.

 
     
    >> Covenant Monthly Newsletter July 2017 <<
(0 visits )
 
     
Find us on:
Twitter Facebook
Covenant of Mayors
  The sole responsibility for the content of this newsletter lies with the Covenant of Mayors Office. It does not necessary reflect the opinion of the European Union. The European Commission is not responsible for any use that may be made of the information contained therein. The Covenant of Mayors was set up with financial support of the European Commission and consists of five associations of European local authorities: Energy Cities, Climate Alliance, Eurocities, CEMR, Fedarene, and ICLEI Europe.

Subscribe / Unsubscribe to this newsletter.
European Union  
 
Covenant of Mayors